Principalele ocupaţii

Economicul porneşte în mod cu totul inevitabil de la ocupaţii şi în genere de la ocupaţiile fundamentale care dealtfel definesc o etnie , latura claselor sociale nefiind viabilă în cadrul sistemului aromânesc , în condiţiile în care acestia nu aveau clase sociale care să justifice antagonisme (121 ) ci numai ocupaţii diferite ce conduceau la diferenţe sociale (122) dar nicidecum la clase sociale aşa după cum precizam anterior (123).
Ocupaţiile fundamentale în cazul acestor români sud-dunăreni erau în trecut doar două şi ele au rămas ca fundament (124) celelalte ocupaţii care au urmat fiind de suprastructură şi nu de structură (125).Aceste două ocupaţii primare (păstoritul şi cărvănitul ) au avut efecte sociale şi prin faptul că prima a adus după sine un întreg ritual al transhumanţei , în condiţiile unor asezări stabile (126) iar cea de-a doua prin specific a dezvoltat orizonturile acestei seminţii şi bineînţeles a avut un rol civilizator (127)
Putem afirma aceste lucruri întrucît traseele pe care le parcurgea cărvănarul aromân se circumscria unei arii de răspîndire care cuprindea teritorii întinse atât în Balcani cât şi din Turcia , Austria , Polonia ba chiar uneori şi din Asia şi Africa nordică (128) . Ca agent economic rolul aromânului creşte cu atât mai mult în anumite teritorii el deţinea situaţii favorabile . Acest lucru a avut ca efect apariţia negustorului aromân suprapus peste două elemente de bază : cărvănarul şi comerciantul (129) .
Negustoria avea să capete la aromâni amploare atât socială cât şi teritorială (130) aceasta şi datorită structurii lor interioare (131) însă aşa cum precizam cele două ocupaţii fundamentale au fost păstoritul şi cărvănitul pentru că în faza de început a evoluţiei lor aromânii trăiau izolaţi , însă în perioada tîrzie a evului mediu s-a impus ca o altă ocupaţie fundamentală negustoria.
Economic vorbind această seminţie s-a manifestat pe structura social-ocupaţională primară şi în construcţii (132) pentru că aşa cum precizam chiar dacă se impunea fenomenul transhumanţei prin specificul păstoritului , însă şi lungile călătorii datorită cărvănitului şi ulterior negustoriei , aromânii aveau aşezări stabile şi organizate în teritoriile în care locuiau permanent femeile şi copii şi unde dealtfel fiecare îşi avea familia stabilă.
Au existat de asemenea şi îndeletniciri mai puţin reprezentative (133) cum ar fi aceea de hangiu.
Ulterior aromânii s-au manifestat şi în industrie (134) ca şi în comerţul bancar (135) devenind mari bancheri.
Dar cînd vorbim de economia aromânilor şi de principalele lor ocupaţii ne referim la perioada premodernă şi implicit la spaţiul balcanic unde aceştia au locuit pînă în modernitate deoarece în caz contrar pierdem contactul spaţial lingvistic şi social cu ceea ce a însemnat istoria aromânilor şi spunem acesta deoarece în perioada modernă aceştia s-au adaptat ocupaţiilor specifice epocii însă şi locurilor unde au activat şi au convieţuit împreună cu alte seminţii,actualmente neexistînd diferenţe pregnante faţă de majorităţile în mijlocul cărora trăiesc.